Nu este niciun secret faptul ca oamenii reprezinta cea mai inteligenta specie de pe planeta. Bineinteles, si delfinii dau dovada de inteligenta dar si alte mamifere, insa oamenii, ca specie, au evolut intr-un asemenea nivel incat sunt in stare sa cultive grau, sa scrie Iliadele, sa creeze Internetul, printre multe alte realizari. Cu toate acestea, nu a fost nevoie decat de o scanteie in mintea noastra, care a permis oamenilor sa cucereasca si sa puna stapanire pe lume, in loc de, sa zicem, gaini. Datorita unui nou studiu, oamenii de stiinta au reusit sa identifice acest eveniment particular specific.

Neuronii reprezinta celulele care alcatuiesc creierul, iar, in special, o proteina – numita PTBP1, ajuta la impulsionarea crearii acestor neuroni. Benjamin Blencowe impreuna cu echipa sa de cercetatori sunt de parere ca o mica schimbare in proteina PTBP1 este cea care conduce la modificarea creierului mamiferelor si poate cel mai complex creier din lumea vertebratelor.

Cu toate ca creierele vertebratelor impartasesc similitudini, dimensiunea generala si complexitatea fiecaruia difera de la o specie la alta. Nu este clar inca modul in care aceste diferente definesc o anumita specie. De exemplu, oamenii si broastele au abilitati cerebrale extrem de diferite, insa oamenii de stiinta au descoperit ca in cazul ambelor specii se utilizeaza gene asemanatoare pentru a se construi organe in organsim.

Despicare alternativa

Asadar, intrebarea se pune in felul urmator: daca vertebratele din toata lumea folosesc gene asemanatoare, in moduri similare, de ce exista organisme atat de diversificate si de complexe pe fata pamantului? Raspunsul ar putea consta in procesul pe care Blencowe impreuna cu echipa sa l-au studiat: despicare alternativa – AS. In timpul AS-ului, anumite fragmente de gene, numite exoni, sunt amestecate pentru a da nastere unor tipuri diferite de proteine – proteinele sunt piatra de temelie a vietii. Uneori, exista fragmente care lipsesc din forma finala de proteine.

PTBP1 lucreaza pentru a impiedica ca celula sa sa devina un neuron, prin detinerea a sute de gene AS. Oamenii de stiinta au descoperit ca prezenta unei versiuni mai „scurte” de PTBP1 in celulele mamiferelor da nastere unor evenimente AS, astfel ca transforma o celula intr-un neuron. In momentul in care cercetatorii au manipulat celulele unei gaini pentru a crea o versiune mai scurta a PTBP1 , acest lucru a declansat aceleasi evenimente cerebrale intalnite la celulele mamiferelor.